joi, 30 decembrie 2010

La multi ani cu sanatate, voie buna si cat mai multe impliniri !

Clasament final - Topul tinerilor scriitori români - editia 2010


Am lansat o provocare pentru toţi cei care sunt interesaţi de literatura şi scriitura tânără. Pe blogul meu  am iniţiat votarea pentru alcătuirea unui top al celor mai cunoscuţi şi apreciaţi tineri scriitori români .  Clasamentul final pentru anul 2010 arată astfel:

1. Dan Coman - 197 voturi
2. Claudiu Komartin - 194 voturi
3. Teo Dună - 188 voturi
4. Cosmin Perţa - 173 voturi
5. Andrei Ruse - 170 voturi

6. Marin Malaicu Hondrari  165 voturi
7. Răzvan Ţupa - 159 voturi 
8. Stoian G. Bogdan157 voturi
9. Domnica Drumea - 131 voturi
10. Miruna Vlada - 129 voturi

11. Ana Dragu - 124 voturi 
12. John Florin Partene - 122 voturi
13. Andra Rotaru - 110 voturi 
14. Sorin Despot - 97 voturi
15. Adela Greceanu - 95 voturi


Primii 5 clasaţi vor fi invitaţi alături de primii 5 clasați din Topul tinerilor critici în Republica Literară Telciu la una dintre  "Întâlnirile de la Telciu" din 2011 şi vor fi premiaţi în cadrul unei "ceremonii" ancestrale pe ritmurile imnului Take five cu apă de foc și mâncare traditională - marca vlașiniană :)

Clasament final - Topul tinerilor critici literari - editia 2010


Am lansat o nouă provocare pentru toţi cei care sunt interesaţi de critica literară tânără. Pe blogul meu (http://geluvlasin.blogspot.com/) am iniţiat votarea pentru alcătuirea unui top al celor mai cunoscuţi şi apreciaţi tineri critici români.  Clasamentul final pentru anul 2010 arata astfel :

1. Alexandru Matei - 38 voturi
2. Paul Cernat - 37 voturi
3. Andrei Terian 36 voturi
4. Alex Goldis - 35 voturi
5. Daniel Cristea Enache - 32 voturi

6. Serban Axinte - 28 voturi
7. Bogdan Cretu - 17 voturi
8. Emanuela Ilie - 16 voturi
9. Antonio Patras - 14 voturi
10. Marius Chivu - 13 voturi

11. Cristina Balinte - 11 voturi
12. Crina Bud si Cosmin Ciotlos - 9 voturi
13. Xenia Karo - 7 voturi
14. Bianca Burta Cernat - 6 voturi
15. Oana Soare - 5 voturi


16. Mihai Iovanel - 4 voturi
17. Claudiu Turcus si Teodora Dumitru 3 voturi
18. Alexandra Ciocarlie - 2 voturi

Primii 5 clasaţi vor fi invitaţi alături de primii 5 clasați din Topul tinerilor sctiitori în Republica Literară Telciu la una dintre  "Întâlnirile de la Telciu" din 2011 şi vor fi premiaţi în cadrul unei "ceremonii" ancestrale pe ritmurile imnului Take five cu apă de foc și mâncare traditională - marca vlașiniană :)

vineri, 17 decembrie 2010

Concursul literar si Premiul pentru Cartea Anului 2010

Cele 2 evenimente organizate de Reteaua literara: Concursul literar si Premiul pentru Cartea Anului 2010 sunt in plina desfasurare. S-au primit deja cateva zeci de carti pentru premiul Cartea Anului 2010 si alte cateva zeci de texte pentru concurs. Juriul este format din: Alexandru Matei, Octavian Soviany,  Paul Cernat, George Neagoe, Crina Bud si cu voia dvs... Gelu Vlaşin. Pentru detalii si inscrieri accesati urmatorul link: http://reteaualiterara.ning.com/profiles/blogs/concurs-de-literatura-premiul.


Mult succes tuturor paticipantilor !

marți, 14 decembrie 2010

Componenta juriului pentru premiile USR


Azi (14 decembrie 2010) am avut intrunirea Consiliului National USR (Uniunea Scriitorilor din Romania). Presedintele USR, criticul Nicolae Manolescu si vicepresedintele Varujan Vosganian - completati si sustinuti de Gabriel Chifu si Irina Horea - au prezentat situatia actulalizata a sediului USR din cladirea de pe Calea Victoriei si pana la urma situatia nu-i chiar atat de catastrofala cum incercau sa o prezinte unii colegi. Chiar daca exista inca varianta de-a pierde sediul in urma procesului (desi mai exista cai de atac inclusiv la Curtea Constitutionala) conducerea Uniunii a propus mutarea temporara (intr-o perspectiva pe termen mediu) in sediul pus la dispozitie in Casa Presei si analizarea oportunitailor de cumparare a unui nou imobil tinand cont de faptul ca preturile actuale sunt destul de scazute pentru astfel de achizitii. A fost prezentat si aprobat proiectul de buget pe 2011 cu majoritate de voturi. Chiar daca traim vremuri de criza se pare ca bugetul USR nu este foarte afectat asta si datorita unui bun management facut in ultima vreme de catre conducerea USR: renegocierea in termeni benefici a contractelor de inchiriere a spatiilor aflate in propiretatea sau administrarea Uniunii: Hotelul USR, Casa Vernescu, etc); modificarea si completarea legii cu privire la includerea tuturor mijloacelor de reproducere si difuzare a textului literar aduce cu siguranta un surplus de beneficiu si pentru USR. Pentru colectarea mai buna a taxei de timbru USR intentioneaza sa depuna un proiect de lege care sa reglementeze relatia cu editurile. In plus, a fost anuntata si finantarea obtinuta de la Ministerul Culturii pentru sustinerea publicatiilor editate sub egida Uniunilor de creatie - suficient de consistenta incat sa readuca pe linia de plutire aceste publicatii aflate in dificultati financiare. Intr-un final, au fost facute si propunerile pentru stabilirea componentei noului juriu de la premiile USR. In urma votului final am ales pe: Vasile Spiridon, Ovidiu Pecican, Dan Cristea, Antonio Patras si Horia Garbea (juriu pentru nominalizari); Gellu Dorian, Mircea Barsila, Paul Cernat, Alexandru Dobrescu si Ion Pop (juriu pentru desemnarea premiilor). Eu am incercat sa mizez si pe criticii (inca) tineri (Paul Cernat si Antonio Patras) si se pare ca am reusit :) In plus am primit si un cadou frumos: ultima aparitie purtand semnatura scriitorului Liviu Ioan Stoiciu- "Pe prag (Vale-Deal)" - Ed. Cartea Romaneasca 2010. Bineinteles ca intra in concursul organizat de Reteaua literara si Boomlit pentru Cartea Anului 2010, concurs care se afla in plina desfasurare: http://reteaualiterara.ning.com/profiles/blogs/concurs-de-literatura-premiul Toti cei care au publicat in 2010 sunt asteptati sa trimita cartile pentru concurs ! De la Cartea Romaneasca astept si eu raspunsul pentru publicarea volumului meu de versuri Ayla in 2011 ! De data asta am primit clarificari in legatura cu includerea in programul editorial al editurii pentru anul viitor. Sper ca promisiunile sa fie onorate.

vineri, 26 noiembrie 2010

"Sânge satanic" - un roman...metalist !

Într-un fel inedit am fost prezent în Fire Club din Bucureşti pentru a prezenta  Sânge satanic, romanul de debut al scriitoarei Cristina Nemerovschi. Iată ce-a ieşit până la urmă:

sâmbătă, 20 noiembrie 2010

Concurs de Literatură + Premiul pentru cartea anului 2010




Reţeaua literară (www.reteaualiterara.ro) organizează cea de-a 2-a ediţie a Concursului de literatură – secţiunile POEZIE şi PROZĂ şi prima ediţie a Premiului "Reţeaua literară "pentru cartea anului. Fiecare secţiune îşi va desemna cei 5 finalişti care vor beneficia de un sejur complet (o săptămână) la “Întâlnirile de la Telciu – ediţia 2-a” programată la sfârşitul lunii mai 2011. La “Întâlnirile de la Telciu” se vor organiza sesiuni de scriere creativă, ateliere de performace, happening, lecturi publice, workshops-uri, la care vor fi invitati specialişti în domeniu. (detalii la: http://reteaualiterara.ning.com/profiles/blogs/intalnirile-de-la-telciu)


Finaliştii vor fi desemnaţi la începutul lunii martie 2011 şi vor participa în a 2-a jumătate a lunii martie 2011 la cele 3 finale care-şi vor desemna premianţii. Câştigătorii de la secţiunea POZIE şi PROZĂ precum şi câştigătorul Premiului pentru cartea anului vor beneficia de promovare preferenţială atât în Reţeaua literară cât şi prin intermediul site-urilor partenere, lobby internaţional, publicarea şi traducerea manuscriselor, evenimente literare dedicate, lecturi publice.

Textele participanţilor vor fi postate pe Reţeaua literară (http://www.reteaualiterara.ning.com) în secţiunea dedicată concursului http://reteaualiterara.ning.com/group/) şi vor putea beneficia de vot public în urma căruia va fi desemnat câştigătorul premiului de popularitate. Textele vor fi trimise şi pe mail (reteaualiterara@yahoo.es), alături de o scurtă prezentare (cv literar) până la data de 15.02.2011. Cărţile propuse la Premiul "Reţeaua literară" pentru Cartea Anului vor fi trimise prin poştă până la data de 15.02.2011 pe adresa: Reţeaua literară (att. Gelu Vlaşin), Str. Principală 1113, Loc. Telciu, Jud. Bistriţa – Năsăud.


- Pot participa la concurs toate cărţile apărute în anul 2010, cărţi trimise direct de autori sau de către edituri. Toate cărţile primite vor face parte din fondul de carte al Bibliotecii Reţeaua literară. Condiţii de participare pentru Concursul de LiteraturăReţeaua literară – secţiunile POEZIE şi PROZĂ :toate persoanele fizice cu cetăţenie română, indiferent că au domiciliul în România sau nu, indiferent de vârstă, nedebutaţi în volum, se vor trimite 10 - 15 poeme sau 10 - 15 pagini de proză, font times new roman, font size 12. Câştigătorii vor fi desemnaţi de către un juriu format din: Alexandru Matei, Octavian Soviany, Gelu Vlaşin, George Neagoe, Crina Bud. Concursurile sunt organizate de : Reţeaua literară (www.reteaualiterara.ro) în parteneriat cu: Asociaţia Dialog European (Madrid), Diverbium PR Agency, Atelierele relaţionale, Boomlit (www.boomlit.com) , Bookiseala (www.bookiseala.ro).



marți, 16 noiembrie 2010

TÂRGUL INTERNAȚIONAL GAUDEAMUS



Târgul Internaţional GAUDEAMUS Carte de învăţătură, ediţia a 17-a, se va desfăşura de joi, 18 noiembrie, până luni, 22 noiembrie a.c. în Pavilionul Central Romexpo.

* detalii aici: http://reteaualiterara.ning.com/profiles/blogs/targul-international-gaudeamus


luni, 8 noiembrie 2010

Top 10 site-uri de literatură

Reţeaua literară îşi continuă trendul ascendent în clasamentele de trafic realizate de către site-urile specializatre. Astfel, Reţeaua literară ocupă:

- locul 2 cu 2355 vizitatori unici / zi (07.11.2010) conform clasamentului T5 - segmentul artă & cultură - trafic site bazat pe Google Analytics
- locul 3 în clasamentul WTA cu 2312 vizitatori unici / zi (07.11.2010)
- locul 7 în clasamentul Trafic.ro (segmentul de literatură) cu 10.302 vizitatori unici în ultimele 7 zile
- locul 69 în clasamentul general ZeList - cel mai avizat instrument de monitorizare a blogosferei româneşti

Clasamentul trafic.ro pentru primele 10 poziţii arată astfel:

1. www.poezie.ro
2. www.citatepedia.ro
3. www.intelepciune.ro
4. www. librariaeminescu.ro
5. www. polirom.ro
6. www.romlit.ro
7. www.reteaualiterara.ro
8. www.nemira.ro
9. www.litera.ro
10. www.curteaveche.ro

Suntem onoraţi să ne aflăm în compania unor adevărate instituţii de cultură cum este cazul Polirom sau România literară, precum şi alături de câteva edituri de prestigiu: Eminescu, Nemira, Litera sau Curtea Veche. Acest lucru se datorează atât membrilor site-ului prin participarea activă în cadrul comunităţii cât şi eforturilor de promovare făvute cu profesionalism de către promotorii acestui site.

* Vă mulţumim tuturor pentru contribuţia adusă la dezvoltarea acestei comunităţi !

sâmbătă, 30 octombrie 2010

România din Diaspora

Am simţit pur şi simplu necesitatea deschiderii unui loc de întâlnire pentru românii de pretutindeni. Acest loc se numeşte (deocamdată) "România din Diaspora" şi poate fi accesat la http://romaniadindiaspora.ning.com. Sunt convins că o să devină o referinţă pe harta diasporei româneşti. Spun acest lucru în cunoştinţă de cauză vizionând majoritatea încercărilor de acest gen de pe net. În plus, am experienţa necesară pentru a considera oportună această iniţiativă.

marți, 26 octombrie 2010

Fără valori suntem sortiti uitării - un argument pro Mircea Cărtărescu

Observ în ultima vreme o încrâncenare teribilă împotriva unui scriitor care nu mai are nevoie de nici o prezentare: Mircea Cărtărescu. Am văzut că s-a întâmplat acest lucru chiar şi aici pe Reţeaua literară. Nu ştiu dacă totul porneşte dintr-un subliminal răvăşit al încrâncenării sau pur şi simplu dintr-o dorinţă acută a unora de-a ieşi în evidenţă cu orice preţ – dorinţă propagată mediatic de mai toate mijloacele de comunicare în masă. Sigur, nu contest faptul că majoritatea comentatorilor şi-au recunoscut afinităţile înspre zona structurilor mercantile, însă genul de afirmaţii mereu tendenţioase mă face să cred că o anumită latură comportamentală şi-ar dori să le dedubleze personalitatea şi să-i trasforme într-un fel de judecători supremi. Ceea ce până la un punct mi se pare o dorinţă firească. Însă nefiresc mi se pare să se lanseze afirmaţii nefondate care aduc prejudicii în primul rând autorului în cauză şi în al 2-lea rând mie ca simplu şi umil aparţinător al unei bresle din ce în ce mai hulite şi marginalizate: scriitorimea română.


Acest scriitor, despre care unii vorbesc aparent preocupaţi, a fost unul dintre puţinii scriitori care au reuşit să aducă ceva cu adevărat literaturii române contemporane, care au reuşit să contribuie fundamental şi din fericire necondiţionat la emanciparea unei generaţii întregi de scriitori. Amintesc aici despre incitanta şi sublima perioadă a Cenaclului Litere de la Universitatea din Bucureşti, cenaclu în care m-am format şi eu ca poet într-o perioadă decadentă în care poezia avea toate valenţele unui underground impus & indus de sistem. Mircea Cărtărescu a condus acel cenaclu literar despre care n-ar putea să vorbească altcineva mai bine şi mai pertinent decât cei care şi-au purtat în fiecare săptămână paşii pe coridoarele Facultăţii de Litere în drum spre ceea ce avea să devină perspectiva lor literară. Cezar Paul Bădescu, Răzvan Rădulescu, Mihai Ignat, T.O. Bobe, Zvetlana Cârstean, Doina Ioanid, Victor Nechifor, Ioana Nicolae, Paul Cernat, Sorin Gherguţ, Marius Ianuş, Ana Maria Sandu, Domnica Drumea, Răzvan Ţupa şi mulţi, mulţi alţii. Tineri scriitori care au confirmat. Care deja sunt remarcaţi în lumea literară şi cu care vom putea să ne mândrim în literatura europeană a următorului interval de timp.

Nu ştiu să fi existat cineva care a participat constant la întâlnirile cenacliere de la Litere şi care să nu fi simţit la un moment dat evoluţia. Să nu fi avut sentimentul înălţător al zborului. Despre acest lucru este vorba. Despre înălţarea deasupra lumii şi despre sentimentul zborului. Sigur că este o metafora, sigur că folosesc imagistica poetică încercând o definire a simplităţii artistice, a reîntoarcerii înspre zona inefabilului. N-aş vrea să definesc eclectic şi cu descriptivism egolatru cât de mult a însemnat pentru mine acest cenaclu însă aş vrea cu siguranţă să afirm – şi cred că aş fi cel mai în măsură să-l judec subiectiv, negându-l – că scriitorul Mircea Cărtărescu este tot ceea ce putea da mai bun literatura română contemporană de după Revoluţie. Este acel referenţial spre care tinde să ajungă fiecare scriitor, este un punct de reper necesar.

Ar trebui să avem un maxim respect şi o maximă apreciere faţă de tot ceea ce reprezintă el. Însă din păcate – şi aici n-am cum să-l contrazic pentru că şi eu am cunoscut viziunea de dincolo de zidurile cetăţii – trăim o stare de angoasă faţă de tot ceea ce înseamnă mareţie – şi prin asta încerc să delimitez elitele de elitism – trăim într-o continuă devalorizare culturală, într-o societate care acepta nestingherită propagarea subculturii, a nonvalorilor şi a imposturii, trăim într-un reality show permanent uitând care sunt diferenţele dintre limită şi limitare, confundând libertăţile de opinie şi exprimare cu vehemenţa contestatară şi cu afişarea unui je m'en fiche auctorial. Şi facem acest lucru aproape iradiind în penibilă încântare în loc să aşezăm firescul acolo unde i se cuvine.

Nu spun că ar trebui neaparat să facem un piedestal pentru Mircea Cărtărescu (şi să-l îngropăm în acest fel în derizoriu aşa cum s-a mai întâmplat de-a lungul timpului şi cu alţi mari scriitori) însă ar trebui să ne mândrim că avem asemenea oameni printre noi, ar trebui să-l apreciem cum se cuvine şi să-l propulsăm (chiar şi prin susţinere instituţională) în toată zona de dincolo de zidurile cetăţii. Pentru că dincolo de cetate se află adevărata Cetate pe care cei mai mulţi dintre noi nu vor avea niciodată ocazia să o cunoască în adevărata ei magnitudine. Sigur că cel mai frumos teritoriu este curtea din faţa casei tale însă ar trebui să dărâmăm gardul înalt şi să începem să vedem cu adevărat că dincolo de el există lumea. O lume altfel, multiculturală şi neconvenţională dar civilizatoare până în cele mai profunde înţelesuri. Rămâne în puterea fiecăruia dintre noi să considerăm până unde este necesară civilizarea proprie însă n-avem dreptul să ne desconsiderăm valorile. Este ca şi cum ne-am nega existenţa. Şi fără existenţă degeaba vorbim despre tradiţie, istorie, patriotism, stat naţional şi alte noţiuni elementare.

Fără valori suntem sortiţi uitării, suntem – pentru a nuştiucâtaoarăofertaţii şi încătuşaţii marginalului.

sâmbătă, 23 octombrie 2010

Cristina Maria Vlasin obtine diploma UAM

"Cristina Maria Vlaşin este una dintre primele persoane de naţionalitate română care obţine diploma postuniversitară la UAM - Universitatea Autonomă din Madrid cu specializarea în Mediere Socială Interculturală. Modulul de studiu a fost complex cuprinzând şi un stagiu de practică în cadrul Serviciului de Mediere Socială Interculturală SEMSI din Primăria Madrid. Curriculum a cuprins: Elementele de bază ale medierii, Comunicarea şi conflictul, Negocierea, Acordul şi relaţia, Naturaleţea şi caracteristicile Medierii Interculturale, Cumunicarea interculturală şi conflictul interetnic, Experienţe, programe şi iniţiative, Direcţiile de muncă şi mediile de acţiune. Cristina Maria Vlaşin a obţinut 20 credite ECTS şi posibilitatea de-a continua specializarea într-un domeniu de mare anvergură şi de maximă importanţă pentru toate ţările componente ale Uniunii Europene inclusiv pentru România."




* material preluat de la Diverbium PR Agency

miercuri, 13 octombrie 2010

intalnirile de la telciu - direct tv



Am fost invitat la emisiunea lui Mircea Oliv de la Direct Tv. M-am simtit in largul meu alaturi de unul dintre putinii intelectuali autentici de pe la noi de prin din zona :)

duminică, 26 septembrie 2010

ayla #01

în dimineaţa asta sunt cezanne
şi beau absint şi fumez cu jojo
tutun englezesc
jojo are degetele
în formă de pâlnie
prin pâlnie se strecoară
arakhne
ca o imagine prăfuită
care
mă înavăluie
din piramide de calaveras
sau still life with apples
and pot of primroses
în dimineaţa asta
sunt cezanne
şi o pictez pe aila
cu alţi ochi

duminică, 19 septembrie 2010

Reteaua literara in Observator Cultural

"...Aici începe scurta mea poveste: există un blog numit Reţeaua literară, inaugurat de poetul Gelu Vlaşin (http://reteaualiterara.ning.com/), după întoarcerea lui din Spania. Reţeaua literară a organizat în primăvară un concurs de poezie şi proză. Am fost membru în juriul care-i cuprindea pe Octavian Soviany şi pe Cosmin Ciotloş (ultimul nu a ajuns însă la nici una din cele două finale) şi care a desemnat doi tineri cîştigători: Elena Gabriela Lazăra (17ani, elevă la Balş), pentru poezie şi Veronica Plăcintescu (25 de ani, Bacău), pentru proză. Premiul a venit însă mai tîrziu, şi anume în toiul verii, în urmă cu cîteva săptămîni. Gelu Vlaşin i-a invitat pe cei doi, alături de alţi concurenţi evidenţiaţi, într-o tabără de creaţie, la Telciu, satul lui de baştină. Am fost şi eu acolo, pentru doar trei zile, pentru a conduce unul dintre cele patru ateliere de creaţie propuse de Gelu Vlaşin. Generos şi întreprinzător, împreună cu soţia lui, jazz-woman, Cristina Vlaşin, a reuşit să găzduiască vreo cincisprezece tineri scriitori în propria casă, timp de cinci zile, iar cu ajutorul autorităţilor locale le-a (ne-a) pregătit un program cultural cu excursii şi workshopuri. Itinerariul a cuprins Casa memorială „George Coşbuc“, Muzeul de Artă Comparată de la Sângeorz-Băi (unde am fost primiţi de Marin Mălaicu-Hondrari), Liceul din Telciu (unde am cunoscut cîţiva elevi minunaţi şi cîţiva profesori care au reuşit să le ocrotească starea de graţie) şi, în final, Galeria Uniunii Artiştilor Plastici din Bistriţa (unde, alături de Ion Mureşan, ne-am întîlnit cu cititorii). Workshopurile au fost conduse, în ordine cronologică de Sorin Despot (laureat al Concursului de poezie Cartea Românească, 2009), Răzvan Tupa, de suprasemnatul şi de poetul Andrei Ruse. Dacă unii traineri au insistat pe oralitate (Răzvan Tupa), pentru a sublinia ideea unei poezii pop, ca mecanism de creaţie deopotrivă scrisă şi orală, într-o tradiţie postmodernă care reînnoadă cu bahtinianul dialogism medieval, alţii au propus teme scrise care să exploateze raportul dintre tot ce înseamnă invariant literar şi creativitate liberă. Pornind de la celebrul experiment al lui Georges Perec La Vie. Mode d’emploi (din 1978), sper să pot prefaţa mai devreme sau mai tîrziu un roman în bucate, alcătuit din poveştile fiecăruia dintre locatarii unui imobil imaginar de locuit, fiecare poveste reglată de cîte un consemn cultural pe care sper să-l pot dezvălui la momentul realizării proiectului... "


* continuarea articolului aici: http://www.observatorcultural.ro/Republica-Literara-Telcia*articleID_24228-articles_details.html




* articol publicat de Alexandru Matei in revista Observator Cultural, Nr. 540 / 2010


sâmbătă, 4 septembrie 2010

Telciu – take five in the high life

TABLOID DE GÂNDURI

RPT? Pentru mine a însemnat clipa redescoperirii. Inainte de a fi scriitori apreciaţi / criticaţi / premiaţi, mai întâi de toate am fost oameni acolo. Lecţia cea mai importantă a fost cea în care am învăţat să locuim împreună, să ne acceptăm reciproc timp de 6 zile tarele şi calităţile.Pare frumos, pare uşor..dar de fapt a fost greu. Nu e totul miere şi lapte,dar sunt sigură că micile şi marile noastre polemici ne-au apropiat, astfel încât azi nu mai pot vorbi despre RPT ca despre o tabără de creaţie banală ci mai degrabă ca despre o întâlnire, o vacanţă în lumea artei alături de cei mai dragi prieteni. Poate e prea mult ce am să spun acum...dar în pensiunea Vlaşinilor cred că s-a petrecut o minune în acele zile – locuitorii RPT au devenit o familie. Nu găsesc un cuvânt mai potrivit care să descrie atmosfera, pentru că noi am făcut tot ce face o familie – am râs, am plâns, ne-am bătut, am scris, am gătit, ne-am iubit, ne-am urât, ne-am îmbrăţişat, ne-am aruncat vorbe grele, am făcut glume mai mult sau mai puţin piperate, ne-am ajutat reciproc, am vorbit despre orice fără nici o reţinere, am ascultat muzică şi am ascultat mărtusirile/durerile fiecăruia, am privit, am mâncat la aceeaşi masă, am dormit, am vizitat, am fotografiat, am cumpărat, am filmat,am fumat (toţi cu excepţia boboacelor) am...uitat de vechea noastră viaţă şi ne-am dedicat trup şi suflet acestui experiment literar, fiecare a dat tot ce a fost mai bun din el. A doua lecţie? Eu am redescoperit poezia, apoi în diferite situaţii limită am aflat cine sunt eu şi de câte sunt în stare de dragul versurilor - aş putea să continui cu a treia,a patra,a cincea lecţie, dar nu...de aici încolo cititorii vor extrage morala din poveştile ce urmează să le scriu, din fiecare scrisoare adresată fiecărui participant din tabără, apoi veţi putea asculta melodiile lor preferate şi veţi simţi ce simt şi ei în clipele în care scriu, astfel le veţi înţelege mai bine operele. Ce privilegiu mai mare ca acesta să ai ca cititor/scriitor la început de drum decât să locuieşti sub acelaşi acoperiş cu oamenii pe care îi admiri şi îi citeşti constant, să vezi dincolo de succesul lor literar - cum sunt şi ei oameni ca tine,ca mine...doar că au un grad incredibil de sensibilitate, într-un cuvânt sunt geniali şi nu îi laud eu ci premiile/faptele lor spun asta...sincer cred că pe lumea asta nu există meserie mai frumoasă decât aceea de a fi scriitor şi vacanţă mai interesantă decât cea pe care am petrecut-o la Telciu... continuare aici


* Telciu – take five in the high life by Raluca Blezniuc

luni, 30 august 2010

luni, 16 august 2010

Întâlnirile de la Telciu - prima ediţie





Reţeaua literară
anunţă deschiderea Întâlnirilor de la Telciu – prima ediţie, un eveniment cultural ambiţios care îşi propune un altfel de abordare a literaturii contemporane. Evenimentul, rezultatul unui parteneriat dintre
Reţeaua Literară, Asociaţia Hispano - Română Dialog European, Biblioteca Judeţeană Bistriţa - Năsăud, Primăria Telciu, Uniunea Artiştilor Plastici - Bistriţa şi Galeriile de artă ARCADE 24 Bistriţa, se desfăşoară în perioada 14-20 august la Telciu şi Bistriţa.

Obiectivele
Întâlnirilor de la Telciu sunt: organizarea unor seminarii şi antrenamente creative, promovarea tinerilor scriitori, promovarea imaginii localităţii Telciu, crearea şi facilitarea unor posibile parteneriate culturale în străinătate, realizarea unor schimburi interculturale între delegaţii ale scriitorilor români şi delegaţii ale organizaţiilor similare din străinătate, crearea, la Telciu, a unui punct de referinţă naţională la nivel cultural, înfiinţarea la Telciu a unui Centru Cultural Naţional care să promoveze valorile autentice ale culturii române, realizarea unei antologii de literatură cu participanţii la Întâlnirile de la Telciu.

Activităţile primei ediţii a Întâlnirilor de la Telciu – proiect iniţiat de Reţeaua literară, se vor derula pe parcursul a 6 zile şi vor fi dintre cele mai diverse: workshop-uri, sesiuni de creative writing, sesiuni de comunicare şi PR, dezbateri, lecturi publice (Telciu, Bistriţa), poetry performance, happening.
Atelierele, susţinute de importanţi tineri scriitori, artişti, critici literari, critici de artă, promotori culturali, invitaţi ai Reţelei literare – vor fi deschise celor 16 participanţi, finalişti sau câştigători ai unor Concursuri Naţionale de Literatură



Se iniţiază în acest fel un program paideic complex deschis publicului interesat, care propune noi moduri de înţelegere a faptului şi funcţiei culturale, o nouă viziune asupra literaturii şi artei.


Reţeaua literară doreşte şi se asigură că acest tip de evenimente vor căpăta continuitate şi consistenţă. Este necesar ca Reţeaua literară să ofere publicului interesat şi un alt mod de abordare a actului cultural prin întâlniri interactive cu scriitori, personalităţi culturale, într-un cadru relaxat, de creaţie şi de socializare, care să-şi pună cu adevărat amprenta asupra dezvoltării profesionale şi personale a participanţilor.


În acest sens, miercuri 18 august - ora 18, Galeria Arcade 24 din Bistriţa găzduieşte o seară de lectură publică de poezie şi proză, discuţii, proiecţii de film.


La evenimentele de la Telciu şi Bistriţa participă: Alexandru Matei, Andrei Ruse, Gelu Vlaşin, Răzvan Țupa, Sorin Despot, Stoian G. Bogdan (sgb), Clara Mitola (Italia), Bogdan Coşa, Irina Roxana Georgescu, Elena Gabriela Lazăra, Veronica Plăcintescu, Maria Patricia Birtocean, Raluca Blezniuc, Cristina Maria Vlaşin, Silvia Grădinaru şi Iulia Stoian.



* Pentru informaţii suplimentare vă rugăm contactaţi Reţeaua literară, persoană de contact: Gelu Vlaşin, Project Manager – tel. 0766 838089, vlasin_gelu@yahoo.es

vineri, 6 august 2010

Poemele lui Gelu Vlaşin şi acul magnetic al cititorului

[Gelu Vlaşin - Omul decor, Editura Brumar, 2009]
de Petrişor Militaru

După citirea cărţii lui Gelu Vlaşin, structurată în patru episoade lirice relativ distincte, am avut următoarele impresii: pe de o parte, este o carte care ne oferă nişte puncte de reper, poate cele patru puncte cardinale ale universului său poetic, pe de altă parte, mă aştept ca, de aici înainte, să înceapă o nouă vârstă poetică (o nouă suflare, aş zice dacă aş vrea să-l parafrazez pe autor). Prin prisma acestor impresii mi-am propus să ofer o grilă de lectură, grilă care mi s-a parut cea mai potrivită pentru acest tip de poezie şi care este menită să ne facă să vedem poezia lui Vlaşin din alt unchi hermeneutic. Pentru a avea o viziune ascensivă, vom arunca mai întâi o privire spre sud: Tratat la psihiatrie (1999). Prima jumătate a acestui ciclu de poeme reprezintă probabil cea mai potrivită introducere în deprimism: doisprezece depresii numerotate în ordine inversă, mai întâi cele pare, apoi cele impare, îl familiarizează pe cititor cu universul tematic al lui Gelu Vlaşin: aşteptarea, ezitarea, vacanţa de vis la paris (depresie doisprezece), „sufletul prea plin pentru/ îndeletniciri fără sens” (depresie zece), sau consolarea – „(dar cobori şi oricum n-aveam bani pentru doi)” etc. Versurile sunt inegale, aşezarea lor dă o senzaţie de derută, de ieşire din matcă, de căutarea a sensului, în fond. Există versuri reuşite („nopţile mele au interior”), băuturi care traversează poemele („vin fiert”, „gin tonic”), cuvinte cu o puternică expresivitate patologică (dementa presenilă, parkinson) şi care, în context, dau un anumit ritm şi crează o atmosferă psihedelică mai ales în poemele în care este invocată iubita („tu/ vorbeşti despre/ sălcii/ şi/ filosofie”). Melancolia, ritmul de blues şi erotismul mecanicizat adesea („mecanicii făcând/ sex cu/ locomotiva”) sunt mărci ale acestui volum de versuri.


Apoi, ne vom ridica privirea spre nord: Poemul turn (2001). Aflat la polul opus, acest grupaj de poeme cuprinde texte care, la nivel grafic, formează un bloc (un turn dacă vreţi), fapt ce s-ar traduce, dintr-o perspectivă psihanalitică, printr-o tendinţă de unificare a eului liric în raport cu tendinţa de dispersare din grupajul anterior. Desigur, că discursul liric este fragmetat, în acelaşi timp, de prezenţa barelor care despart grafic versurile. În centrul volumului stă angoasa thanatică, imaginile sunt uşor tenebroase („în visul meu s-a cuibărit moartea”), iar o parte din titluri par să aibă rezonanţe afro (ogoh, bubuk, phlawan, bandung, degung). În tensiunile cu ea, sufletul lui e „alb de nepăsare”. La est: Atac de panică (2002). Acest grupaj de poeme reprezintă o analiză minuţioasă, dar şi relaxată uneori, a unor stări (antagonice desigur, pe modelul nepăsare/ speranţă între care oscilează de foarte multe ori) din care eul liric îşi extrage energia creatoare. Poemul care deschide acest grupaj de texte este unul al îndoielii („eu/ care iubeam/ singuratatea/ într-o jumătate/ de cameră/ cu o jumătate/ de lumânare”), o apocalipsă personală cuprinsă temporal între 6:17 şi 00:00, aşa cum ne dăm seama din titlul poemelor care au nume de ore. „Spaţiile albe dintre cuvinte”, „disperarea luminii”, „un metrou cu fusta ridicată”, „zâmbetul care ucide într-o discotecă”, „n-am nume să-şi dau cuvinte” , pianul, „programul tv începe cu tine şi se termină prost” – sunt numai câteva din elementele în care eul poetic îşi concentrează tensiunnile exitenţiale „printre ghimpii uitaţi” (19:07):„gândurile/ ca nişte lilieci stau/ gata să-mi cadă din/ gură”. Versurile sunt iarăşi inegale şi spaţiul dintre cuvinte se măreşte din ce în ce mai mult: eul liric are nevoie de un spaţiu tipărit cât mai amplu petru a-şi putea cuprinde nepăsarea şi speranţa „în aşteptarea zborului final”. Şi la vest: Ultima suflare (2005). Este un fel de anatomie a creaţiei poetice pusă în relaţie cu diferite ipostaze ale eului liric: fiecare parte a corpului care este evocată aduce cu sine imagini din universul poetic al lui Gelu Vlaşin pe care le asociază cu o anumită zonă a trupului: mâna („fără de care/ trupul ar fi o simplă/ salcie”) este asociată cu scrisul, cu sensul, cu acţiunea de a dărui, genunchiul stâng cu rugăciunea, ochiul stâng cu idenficarea iubitei, degetul mare cu un anumit tip de provocări, râsul iubitei cu un gropar al inimii… Versurile au din nou o formă regulată ca în Poemul turn, iar tensiunea poatică se împâmântează, se neutralizează printr-un discurs concentric, autocentrat: „buricul/ degetului mic/ nu-l dau/ penru nimic…” (buricul). Omul decor reprezintă pentru poezia lui Gelu Vlaşin o piatră de hotar. Parcurgerea, fie şi într-un mod ludic, a celor prime patru etape din creţia sa poetică, ne dezvăluie un douămiist sensibil, relaxat în discurs ca orice poet postmodern, dar capabil să inducă o briză de metafizic („făcându-mă să-mi pierd capul/ părul tău ca o cruce neagră / îmi veghează la căpătâi…”) într-o vară în care poezia tânără pare încă sedusă de mirajul exhibiţionismului, mizarabilismului şi al ostentativului. Din acest motiv, cred ca poemele ce vor urma vor contribui şi mai mult la maturitatea sa poetică şi la impunerea sa în peisajul literaturii tinere.

* Articol publicat de Petrişor Militaru in Revista Egophobia

miercuri, 28 iulie 2010

Am fost si sunt un vesnic calator

Un rol important l-a avut minimalismul francez, pe care am ajuns să-l cunosc foarte bine şi care şi-a lăsat o amprentă puternică asupra scriiturii mele, atât în prima carte cât şi în următoarele


EgoPHobia: La ce vârstă ai scris primele versuri? Ţi le mai aminteşti?


Gelu Vlaşin: Ştiu doar atât: pe la vreo şapte ani, cotrobăind ca orice puşti curios prin sertarele ciudate ale unui dulăpior din camera părinţilor mei, am descoperit un teanc de scrisori – exact în sertarul în care n-ar fi trebuit să umblu, pentru că întotdeauna era închis. De data asta, cineva uitase cheia în sertar şi mai mare fericire pe un copil nu era decât să încerce să facă ce nu avea voie sa facă. Aşa am deschis sertarul şi am găsit scrisorile. Erau scrisori de dragoste pe care ai mei şi le scriseseră în perioada în care taică-miu era plecat la Cluj, la şcoală, şi maică-mea rămăsese cu mine, un bebeluş mic. Erau atât de frumoase şi atât de pline de simţire încât efectiv nu am putut să-mi revin multă vreme de atunci, mai ales că înăuntrul lor erau foarte multe versuri. Mai târziu mi-am dat seama că nu erau versurile lor, ci compilaţii din Eminescu, Minulescu, Bacovia, Labiş şi alţi autori. Dar simplul fapt că erau acolo a însemnat un foarte mare impact asupra mea. Ştiu că la puţine zile după întîmplarea asta, m-am apucat de scris. Am scris primele versuri – bineînţeles, dedicate părinţilor mei.


EPH: Pe la şapte ani, deci?


G. V.: Da, cam pe la şapte ani. Consacrarea mea ca poet a venit pe la 14 ani. În clasa a 8-a fiind, mai mereu rezervă pentru olimpiada la literatură, s-a întâmplat să se îmbolnăvească protagonistul, cel care mergea mai mereu şi nu făcea mare brânză, dar profesoara avea o empatie specială pentru tipul ăla, un creţ roşcovan şi urâcios. Aşa m-am trezit împins de la spate şi trimis la olimpiadă. Am câştigat faza pe judeţ şi am ajuns la faza pe ţară. A fost o uimire pentru toţi, dintr-o dată, eterna rezervă reuşea să confirme, mai ales că, la olimpiadă, ce mi-a trecut mie prin cap, eseul respectiv l-am făcut în versuri – toată lucrarea. Că o fi avut legătură nu subiectul, că n-o fi avut, eu am avut inspiraţia de a scrie totul în versuri. Trebuie să recunosc totuşi că eram, cred, cam pe lângă subiect. Cam asta a fost prima etapă a existenţei mele literare.


EPH: Ce autori îţi plăceau în perioada în care ai scris primul volum?


G. V.: În primul rând, scriitorii americani. Am dat într-o antologie de autori americani peste T. S. Eliot, Ezra Pound; eram cumva conectat cu ei şi datorită întîmplărilor afective, care de altfel au generat Tratat la psihiatrie. Pe lângă aceştia, un rol important l-a avut minimalismul francez, pe care am ajuns să-l cunosc foarte bine şi care şi-a lăsat o amprentă puternică asupra scriiturii mele, atât în prima carte cât şi în următoarele. Despre minimalismul francez îi povesteam în acea perioadă lui Alexandru Matei, într-o întâlnire pe care am avut-o în casa Angelei Marinescu, cu Domnica Drumea şi alţii. Alexandru Matei a fost foarte fascinat de povestea mea cu minimalismul francez, pe vremea aia nu prea ştia decât foarte puţină lume de el, ba chiar la un moment dat Ion Bogdan Lefter spunea într-un articol că minimalismul nu există, am avut omică polemică pe această temă. Cert este că Alexandru Matei a devenit un fan al acestui curent – a făcut şi un master, a fost cu o bursă in Franţa pe o specializare în minimalismul francez. Minimalismul francez m-a inspirat în toate manifestările sale – nu doar în literatură, ci şi în arte plastice, eu având de pe atunci senzaţia că pentru a reuşi să laşi ceva cu adevărat în urma ta, trebuie să faci conexiune între muzică, culoare şi cuvânt. Întotdeauna am încercat în poeziile mele să realizez acest fel de conexiuni... 

... continuarea aici

luni, 19 iulie 2010

vineri, 9 iulie 2010

sângeorz - băi / cafenea-nu-ştiu-cum



sângeorz băi, 2010, început de iulie ploios, cafenea nu-ştiu-cum, andrei ruse, sgb (stoian g. bogdan), john florin partene, marin malaicu hondrari, gelu vlaşin într-un dialog incitant despre starea literaturii contemporane, traduceri, promovare şi viziunile distorsionate ale unor critici mai mult sau mai puţin docenţi fundal difuz cu loredana caloian şi darius andrei vlaşin / foto by cristina maria vlaşin

vineri, 4 iunie 2010

Cea mai tânără poezie la TNCP



În cadrul Târgului Naţional al Cărţii de Poezie, sâmbătă 05 iunie 2010 începând cu orele 18:00 în Bucureşti pe Calea Victoriei 115 la Sala Oglinzilor de la Uniunea Scriitorilor din România, Reţeaua literară organizează o lectură de poezie & dezbatere sub genericul "cea mai tânără poezie" - poeţi proaspăt debutaţi sau în curs de debut:

Elena Lazara Gabriela (Balş - Olt), elevă, 17 ani - câştigătoarea Concursului de Poezie organizat de Reţeaua literară, concurs la care au participat peste 150 de poeţi din toată ţara

Sorin Despot (Buzău), membru ARDOR (Asociația Română pentr Dezbatere, Oratorie și Retorică) și absolvent Comunicare și Relații Publice din cadrul SNSPA, 24 ani - câştigătorul ultimei ediţii a Concursului de manuscrise sub 35 de ani organizat de USR - Uniunea Scriitorilor din România.

Andreea Popia (Medgidia), studentă, 20 ani, Facultatea de Litere Bucureşti - premiul I la cea de-a XI-a ediţie a Concursului internaţional de poezie în limba franceză pentru liceeni şi studenţi organizat de Asociaţia „Poesie en liberte” şi Ministerul francez al Educaţiei Naţionale.


Andrei Doşa (Braşov), masterand Litere, 25 ani - Caştigătorul desemnat de public la Concursul de Poezie organizat de Reţeaua literară - concurs la care au participat peste 150 de poeţi din toată ţara

Corina Sefceck (Bucureşti), elevă Colegiul Iulia Haşdeu, 18 ani - prezenţă constantă pe Reţeaua literară cu texte remarcabile

Adrian Diniş (Bucureşti), 23 ani, absolvent Informatică, a debutat în Convorbiri literare. A mai publicat în Luceafărul, Egophobia, Poesis, Mozaicul, Poezia- Iaşi ş.amd.

Valeriu Andrişcă (Oneşti), 17 ani, elev Col. Naţ. "Grigore Moisil", - câştigătorul Premiului I la ultima ediţie LICART


* moderator: Gelu Vlaşin


tipuri de evenimente in cadrul TNCP


* vanzare de carte de poezie. cele mai importante edituri expun in standuri in curtea Uniunii Scriitorilor din Romania. Calea Victoriei nr 115. evenimente editoriale si “lume buna” literara.

* vanzare de reviste literare care publica & comenteaza poezie, greu de gasit prin magazinele de specialitate, adevarate Rara avis de foarte buna calitate din toate colturile tarii

* colocvii cu spuma criticilor de poezie, poeti si cititori impatimiti sau doar curiosi in Rotonda Muzeului National al Literaturii Romane. temele sunt: Cenaclul Universitas, Criza sau apogeul poeziei contemporane romanesti, Starea traducerilor de poezie

* lecturi de poezie cu cei mai importanti poeti contemporani dincolo de orice generatie. si o seara de lecturi inedita: Poeti clasici preferati de contemporani.

* muzica pentru sufletele poetice si nu numai.

* expozitie de carti de poezie, vechi, de poezie cu patina timpului, scoasa special din arhive pentru aceasta ocazie la Biblioteca Metropolitana.




TNCP 2010
(Târgul Naţional al Cărţii de Poezie)
ediţia I
2-5 iunie 2010
Organizator principal:
Muzeul National al Literaturii Romane (MNLR)
Co Organizatori:
Uniunea Scriitorilor din Romania (USR)
Biblioteca Metropolitana

coordonator proiect:
Ioan Cristescu

echipa:
Lucian Chişu (Director interimar MNLR), Ioan Cristescu (coordonator proiect), Gabriela Mareş (Relatii Publice MNLR), Cosmin Perţa (asistent de proiect), Miruna Vlada (asistent de proiect),
Andrei Ruse (colaborator)

parteneri media:

marți, 1 iunie 2010

Starea traducerilor de poezie română în străinătate



Starea traducerilor de poezie română în străinătate - Colocviu în cadrul Târgului Naţional al Cărţii de Poezie TNCP


Joi, 3 iunie 2010, de la ora 15, în cadrul Târgului Naţional al Cărţii de Poezie/Tu Nu Citeşti Poezie?, în rotonda Muzeului Naţional al Literaturii Române (Bd. Dacia 12) va avea loc colocviul Starea traducerilor de poezie română în străinătate, organizat în parteneriat cu Institutul Cultural Român. La întâlnire vor participa Lidia Vianu, coordonatoarea Masterului de Traduceri Literare de la Universitatea Bucureşti, rezidenţii programului de traduceri derulat de Institutul Cultural Român prin Centrul Naţional al Cărţii, poeţi, traducători, masteranzi. Discuţiile vor fi moderate de Florin Bican (Centrul Naţional al Cărţii, ICR).

Vor vorbi despre experienţele lor şi despre receptarea traducerilor de poezie Kerstin Ahlers (Germania), împreună cu autorii din care a tradus: Gelu Vlaşin şi Stoian G. Bogdan, Sheila Yaya (Turcia) – alături de autorii traduşi pentru Festivalul de poezie al oraşului Istanbul (ediţia 2009): Doina Ioanid şi Sorin Gherguţ, Serafina Pastore (Italia) –care a tradus pentru Festivalul de poezie de la Genova (ediţia 2009) poeme de Adela Greceanu, Denisa Mirena Pişcu (al cărei volum, tradus în engleză de Florin Bican, a apărut în 2009 în Irlanda).

Contact media: Biroul de Presă al ICR, biroul.presa@icr.ro, 031 7100 622.

* sursa: Institutul Cultural Român

luni, 24 mai 2010

Workshop Licart: Gelu Vlasin & Stoian G. Bogdan & Sorin DespoT

Duminică 23 mai 2010 între orele 11.00 şi 13.00 în Bucureşti - Centrul Cultural Nicolae Bălcescu - pe strada 11 iunie, între Parcul Carol şi Mitropilie, i-am avut ca invitaţi pe câştigătorii de la ultimele 2 ediţii ai concursului de manuscrise sub 35 de ani organizat de USR - Uniunea Scriitorilor din România şi Editura Cartea Românească: Stoian G. Bogdan şi Sorin Despot. Acest workshop a fost organizat de Licart  cu ocazia Marei Finale de la Secţiunea Poezie. Directorul Festivalului este Radu Herjeu. Juriul de la Poezie a fost format din: criticul Al Cistelecan, poetul Răzvn Ţupa si... subsemnatul :).


* ultima ora


Iata si premiantii Licart 2010:

Poezie I - Valeriu Andrişcă - Col. Naţ. "Grigore Moisil", Oneşti
Poezie II - Ramona Ţăruş - Gr. Şc. "Dr. Mihai Ciucă", Săveni
Poezie III - Maria-Patricia Birtocean - Col. Naţ. "Silvania", Zalãu
...
Fotografie alb-negru - Alexandru Chitu
Fotografie portret - Razvan Chirila
Fotografie diversa - Mihai Trofin

Fotografie populara - Beatrice Manolache
...
Marele premiu teatru
Trupa ALexandru Giugaru - Col. Nat. Cuza Voda, Husi

La acest wprkshop au participat majoritatea finaliştilor sectiunii Poezie de la Licart - Festivalul National de Arte pentru Liceeni 2010:

1. Adelina Butnaru - Lic. Art. "George Georgescu", Tulcea
2.Alexandra Onofrei - Col. Naţ. "Mihai Viteazul", Sfântu Gheorghe
3. Alexandra Rădeanu - Col. Naț. "Unirea", Brașov
4. Ana Maria Stănescu - Col. Naţ. "Avram Iancu", Brad
5. Andreea Elena Lăcătuş - Lic. de Artă "Margareta Sterian", Buzău
6. Andreea Ghica - Col. Naţ. “Constantin Carabella”, Târgovişte
7. Andreea Teliban - Col. Naț. "Petru Rareș", Suceava
8. Andrei Iulian Pintea - Col. Naţ. "Mihai Eminescu", Oradea
9. Andrei-Cătălin Lasc - Col. Naţ. "Nicolae Grigorescu", Câmpina
10. Cătălina Cangea - Col. Naţ. "I.L.Caragiale", Ploieşti
11. Crina-Maria Olteanu - Col. Naţ. "Al. D. Ghica", Alexandria
12. Delia Grosu - Col. Naţ. Constantin Cantacuzino, Târgovişte
13. Filip Cristinescu - Col. Naţ. "Doamna Stanca", Satu Mare
14. Gabriel - Alexandru Streinu - Lic. Bilingv Decebal, Bucureşti
15. Maria-Patricia Birtocean - Col. Naţ. "Silvania", Zalãu
16. Mihaela Matei - Colegiul Agricol, Falticeni
17. Mihai - Ionuţ Ologu - Lic. Teo. ''Mihai Eminescu'', Petroşani
18. Oana Maria Cernătescu - Col. Naţ. "Mircea cel bătrân", Râmnicu Vâlcea
19. Radu-Andrei Luca - Col. Naţ. "Mihai Viteazul", Slobozia
20. Raluca Anton - Lic. Ped. "Mircea Scarlat", Alexandria
21. Raluca Moraru - Col. Naţ. "Ienăchiţă Văcărescu", Târgovişte
22. Ramona Ţăruş - Gr. Şc. "Dr. Mihai Ciucă", Săveni
23. Sanda Ramona Ştefan - Col. Naţ. "Radu Greceanu", Slatina
24. Sebastian Breştin - Col. Naţ. "Moise Nicoară", Arad
25. Simina Piţur - Col.Naţ."Radu Greceanu", Slatina
26. Ştefan Ionuţ Blesneag - Col. Naţ. "Petru Rareş", Suceava
27. Ştefania Anuţoiu - Col. Naţ. "Mircea cel Bătrân", Râmnicu Vâlcea
28. Synthia Jacob - Col.Naţ."I.C.Brătianu", Piteşti
29. Tania Diandra Halici - Col. naţ. "Mircea cel Bătrân", Constanţa
30. Valeriu Andrişcă - Col. Naţ. "Grigore Moisil", Oneşti

joi, 20 mai 2010

Manifestul Deprimist

Manifestul deprimist
(preambul)

În primul rând poezia ramâne ceea ce-a fost dintotdeuna - defularea personala a unei trairi la nivel existential. Deprimismul artistic, adica starea despre care unii care scriu texte nici macar n-au auzit, ce sa mai spun de simtit. Fara suferinta artistica poezia nu exista, fara traire un poem nu poate respira. Abia apoi se transforma la nivel de receptare într-un mai mult sau mai putin instrument afectiv, care-si gaseste cel putin o forma de autentic. Dintr-o data vezi ca te-ai situat într-un fel de carusel pentru care nu mai exista altceva decât nelimitatia / nelimitarea auto-suficientei. În acelasi timp îti dai seama câta prapastie exista - indiferent de situarea lor geografica - între "constructorii" de poezie si poeti. Nici o vibratie. Nici un sentiment. Fragmentare pâna la suprasaturatie, scriitura colegializata. Si uite asa textele ajung simple instrumente mecanice, un fel de masinarie din care lipseste aproape întotdeuna esentialul, ratiunea de-a exista, forme fara fond. Daca nu reusesti sa transmiti nimic aproapelui tau, lectorului acela care n-are nimic de-a face cu gasca ta de "initiati", înseamna ca poemul tau este o simpla formula stilistica si nimic mai mult.M-am saturat de toate "constructiile poetice" care-mi dau târcoale, pe care le citesc drept "poezii adevarate". M-am saturat de "poetii verticali" de ipocritii care fabrica poeme ca si cum ar fabrica retete pentru gospodine. M-am saturat sa vad cum valoarea si respectul au disparut cu desavârsire pe toate planurile. Pentru mine, literatura adevarata este literatura care ma sensibilizeaza, pe care-o simt ca rabufneste dintr-o respiratie proaspata, care poate sa ma faca cel putin pentru o clipa sa-mi identific trairile, care stie sa protesteze fara sa-mi zgândareasca auzul, care ma face sa cred ca nimic nu-i zadarnic. Restu-i zgura.


*************

Daca ar fi sa-l citez pe Harold Bloom probabil ca as începe cu descrierea liniara a limitei canonului occidental desfoind acele pasaje prin care este sugerata duplicitatea interpretativa a simbolului estetic. Dar n-am sa fac acest lucru cel putin din doua motive; odata pentru faptul ca metoda de analiza a textelor - potrivit afirmatiilor lui Alain Vaillant, reprezinta în fond o banala axioma sintagmatica si în al doilea rând pentru ca limita canonului estetic occidental a fost deja depasita. Conform previziunilor facute de Alexandre Leupin într-un articol intitulat La fin du sex si aparut în Art Press [noiembrie 1999], epoca sexismului a început sa apuna iar încercarile puerile de revigorare au fost si vor fi sortite esecului. Astazi nu mai impresioneaza pe nimeni utilizarea unui limbaj literar vulgarizat doar în intentia de-a capta binevoitoarea atentie a publicului cititor.

Potentialul cititor de astazi este afectat de receptarea unei realitati cu vadite caracteristici epistemologice în care sa-si poata regasi posibile puncte de congruenta care sa-l determine la actiune si implicare. Într-o societate extrem de dinamica, în care sistemele informationale au desfiintat efectiv toate barierele mai ales în ceea ce priveste comunicarea, era firesc sa se întâmple lucruri extrem de interesante si pe tarâmul culturii. Site-urile pe Internet, paginile web destinate literaturii si artei sunt de ordinul miilor si chiar sutelor de mii. În orice clipa esti conectat la informatii de ultima ora si poti comunica oriunde, oricând si cu oricine de pe întreaga planeta.

Nici chiar Michael Moorcock – vizionarul sf-ismului, n-ar fi putut banui, acum vreo câtiva ani, ce-o sa se întample în aceasta zona de interes. Minimialismul, fugitivismul, biografismul, nonmetrismul, post-textualismul si mai ales deprimismul, sunt idei culturale care au încercat sa decripteze si într-un fel sa deconstruiasca fundamentele canonului estetic occidental. Deprimismul [ref.fr. – deprimisme] este un curent literar desprins din zona new wave si se caracterizeaza prin abordarea tematica a unei realitati bazate pe suprimarea conceptului de individualitate si pe încarcerarea lui intr-un sistem globalizant, destructiv si restrictiv [conexiuni multiple cu depressionismul francez si neo-realismul american]. Debarasat de nebuloasa unor fictiuni premontorii, deprimismul reuseste sa se evidentieze tocmai prin forta lui de-a rezista valoric într-un sistem în care se diferentiaza clar doua optiuni majore:


a) elitismul – si migrarea textelor literare într-un micro-univers de tip eclectic;
b) mercantilismul (comercialismul) – si optinea cititorului cotidian pentru lecturarea unor texte aproape lipsite de veleitati literare.

Teoria formalista a limbajului poetic demonstreaza evaziunea functiei poetice care depaseste câmpul poeziei, incluzand orice discurs, orice text în versuri sau proza, primit si receptat ca mesaj literar, demonstrând ca literatura poate fi depistata pretutindeni, în orice specie de scriere. Cert este faptul ca nimeni nu-si mai poate asuma rolul de-a monitoriza valoric tot ceea ce se întampla în acest imens teritoriu artistic.

Si totusi... Poezia, în conceptul deprimist, nu este o esenta, nu este o matrice localizata într-o anumita zona a poemului, ci este dispersia spatiilor albe difuzate pe toata suprafata lui, cuprinzând elementele minimalului compatibile cu orice experienta umana, conditionata prin existenta unor contexte valorizate de componenta experientiala pe care un autor o controleaza poetic. Semnificatiile latente explorate în cuvinte nu trebuie doar sa pozitiveze receptarea poetica prin potentiale formule metaforice.


Deprimismul propune conceptul minimal de abordare a unei realitati dificile /dinamice /dureroase, care îsi supune individualul prin absortie. Aceasta critica a formei apreciaza forma prin raportare la obstacolele antiformale învinse, deci prin raportare la elementele anestetice reale transformate în materiale ale imaginatiei estetice. Deprimismul are intentia de a depasi sfera liricului traditional si de a include în conceptul de metafora toate transferurile complete de termeni si de structuri vizionare, demonstrând ca elementul negarii traditionalismului este un argument pentru credinta ad litteram în capacitatea mitica a cuvântului poetic de a-si contine propria semnificatie.