Ayla (ro)

***

în dimineaţa asta
sunt cezanne
şi beau absint
şi fumez cu jojo
tutun englezesc
jojo are degetele
în formă de pâlnie
prin pâlnie se strecoară
arakhne
ca o imagine prăfuită
care mă învăluie
din piramide de calaveras
sau
still life with apples
and pot of primroses
în dimineaţa asta
sunt cezanne
şi o pictez pe ayla
cu alţi ochi


***


respir ayla
24 de respiraţii
câte una pentu fiecare
absenţă
pentru fiecare
străluminare
pentru fiecare senzaţie
de abis
respir ayla
si respirându-te
ma înalţ
deasupra lumii
sunt acum lângă
mintea din
mintea ta
lângă ochiul
din ochiul tău
landscape with
butterflies


***


ayla se plimbă
cu garbarek
şi mestecă
rotocoale aburinde
în camera plutitoare
locuieşte
dzihan & kamien
ayla şi niacin
nu-şi vorbesc
doar buzele mişcându-se
ca două
rococo-uri de goya
în această clipă
doar în aceasta
ayla
se luminorează
ayla esta mirando
hacia saturno
devornado
a sus hijos


***


acum pot să te simt
ayla
tu nu eşti
morceeba
şi nici nu adulmeci
rotocoale
străvezii
în camera plutitoare
cu burroughs
şi gysin & kerouac
acum tu eşti
femeia lui saturn
ayla
şi-o să-l priveşti
devorându-ţi carnea
din carnea ta
ayla
i couldn’t feel
so i tried
to touch
hallelujah


***


văd în zori
un vârf de munte
acolo o revăd
pe ayla
ea cântă cu tony
şi muzica ei
mă îmbrăţişează
ca o răbufnire de val
pe malul mediteranei
mii de săgeţi înspumate
glasul aylei
s-a ridicat deasupra ei
şi din vârful acela
de munte
se prăbuşeşte
ca o acvilă regală
nu pot să privesc zborul
dar zborul
aylei
mi se lipeşte
de privire
cu el o să călătoresc
mereu
până când zborul
se va preface
în lumină
lumina de deasupra
luminii


***


câteodată ayla
e ca un bumerang
în formă
de pasăre
când zboară
priveşte cu o pereche
de ochi negri
când tace
perechea de ochi albi
ţi se roteşte de jur împrejur
ca un titirez ameţitor
apoi ayla
deschide o fereastră
şi ultimul ei ochi
se luminează
în formă de aripă
deci ayla
din interiorul aylei
a început
să se trezească


***


ayla
e o lume
şi lumea asta
e dincolo de lume
când o îmbrăţişez
simt sfâşierea luminii
încă nu ştiu dacă
eu fac parte din lume
sau lumea face parte
din mine
dar o copleşitoare stare
mă invadează
în această dimineaţă
alburie
când o îmbrăţişez
pe ayla
o nouă lume
se deschide
în faţa lumii


***


când eşti deasupra
lumii
n-ai de ce să-ţi faci griji
lumea vine înspre tine
şi nu tu
înspre ea
e un fel de uşurătate a fiinţei
un fel de asumare
a condiţiei
de neasumare
dar pentru ca lumea
să vină înspre tine
tu trebuie
să te situezi
deasupra lumii
să ai deschiderea
neîncrâncenată
a celui care simte
dar îşi asumă tacit simţirea
şi din simţirea asta
lumea
se va naşte din nou


***

ayla are palma
lipită de geam
precum imaginea lui
velazquez
răsturnată-n oglindă
un golem stă cocoţat
pe un vârf
de biserică
şi lumea priveşte
fără să vadă
ayla
o să vadă
deasupra lumii
de deasupra
ayla vede
şi prin ochii ei
câţiva meteoriţi
se transformă în mii de vietăţi
care-mi populează
înlăuntrul prăbuşirii
Jojo nu mai e
cu el a plecat
şi ultimul meu zâmbet cocoşat
ayla îmi întinde palma
lipită de geam
şi geamul
începe să-mi curgă
printre degetele cu care
altădată pictam
tablourile lui dali
ayla
mi-a intrat în sânge
şi sângele meu
a început să curgă
din nou


***


când beau vin fiert
mi-o imaginez pe
ayla
ca pe-o balerină
în miniatură
într-o vitrină
pe rue de bastille
sau în montparnasse
în momentul ăla
parcă
mă desprind
de mine
e ca un fel de voluptate
a înţelesului
o atingere a neştiutului
când beau vin fiert
şi mă desprind
de mine
devin un pictor abstract
kandinsky & klee
cu degetele înmuiate
în absint
pictez trupul
aylei
ca şi când ayla
ar fi un spaţiu gol
dintre doua cuvinte
ador adorare