Astazi e ziua mea :)

Pentru ca astazi e ziua mea vreau sa va multumesc tuturor pentru colaborare si pentru activitatea desfasurata pe Reteaua literara :)

Întâlnirile de la Telciu - prima ediţie

Reţeaua literară anunţă deschiderea Întâlnirilor de la Telciu – prima ediţie, un eveniment cultural ambiţios care îşi propune un altfel de abordare a literaturii contemporane. Evenimentul, rezultatul unui parteneriat dintre Reţeaua Literară, Asociaţia Hispano - Română Dialog European, Biblioteca Judeţeană Bistriţa - Năsăud, Primăria Telciu, Uniunea Artiştilor Plastici - Bistriţa şi Galeriile de artă ARCADE 24 Bistriţa, se desfăşoară în perioada 14-20 august la Telciu şi Bistriţa.

Obiectivele Întâlnirilor de la Telciu sunt: organizarea unor seminarii şi antrenamente creative, promovarea tinerilor scriitori, promovarea imaginii localităţii Telciu, crearea şi facilitarea unor posibile parteneriate culturale în străinătate, realizarea unor schimburi interculturale între delegaţii ale scriitorilor români şi delegaţii ale organizaţiilor similare din străinătate, crearea, la Telciu, a unui punct de referinţă naţională la nivel cultural, înfiinţarea la Telciu a unui Centru Cultural Naţional care să promoveze valorile autentice ale culturii române, realizarea unei antologii de literatură cu participanţii la Întâlnirile de la Telciu.

Activităţile primei ediţii a Întâlnirilor de la Telciu – proiect iniţiat de Reţeaua literară, se vor derula pe parcursul a 6 zile şi vor fi dintre cele mai diverse: workshop-uri, sesiuni de creative writing, sesiuni de comunicare şi PR, dezbateri, lecturi publice (Telciu, Bistriţa), poetry performance, happening. Atelierele, susţinute de importanţi tineri scriitori, artişti, critici literari, critici de artă, promotori culturali, invitaţi ai Reţelei literare – vor fi deschise celor 16 participanţi, finalişti sau câştigători ai unor Concursuri Naţionale de Literatură

Se iniţiază în acest fel un program paideic complex deschis publicului interesat, care propune noi moduri de înţelegere a faptului şi funcţiei culturale, o nouă viziune asupra literaturii şi artei.

Reţeaua literară doreşte şi se asigură că acest tip de evenimente vor căpăta continuitate şi consistenţă. Este necesar ca Reţeaua literară să ofere publicului interesat şi un alt mod de abordare a actului cultural prin întâlniri interactive cu scriitori, personalităţi culturale, într-un cadru relaxat, de creaţie şi de socializare, care să-şi pună cu adevărat amprenta asupra dezvoltării profesionale şi personale a participanţilor.

În acest sens, miercuri 18 august - ora 18, Galeria Arcade 24 din Bistriţa găzduieşte o seară de lectură publică de poezie şi proză, discuţii, proiecţii de film.

La evenimentele de la Telciu şi Bistriţa participă: Alexandru Matei, Andrei Ruse, Gelu Vlaşin, Răzvan Țupa, Sorin Despot, Stoian G. Bogdan (sgb), Clara Mitola (Italia), Bogdan Coşa, Irina Roxana Georgescu, Elena Gabriela Lazăra, Veronica Plăcintescu, Maria Patricia Birtocean, Raluca Blezniuc, Cristina Maria Vlaşin, Silvia Grădinaru şi Iulia Stoian.

* Pentru informaţii suplimentare vă rugăm contactaţi Reţeaua literară, persoană de contact: Gelu Vlaşin, Project Manager – tel. 0766 838089, vlasin_gelu@yahoo.es

Poemele lui Gelu Vlaşin şi acul magnetic al cititorului

[Gelu Vlaşin - Omul decor, Editura Brumar, 2009]

de Petrişor Militaru

După citirea cărţii lui Gelu Vlaşin, structurată în patru episoade lirice relativ distincte, am avut următoarele impresii: pe de o parte, este o carte care ne oferă nişte puncte de reper, poate cele patru puncte cardinale ale universului său poetic, pe de altă parte, mă aştept ca, de aici înainte, să înceapă o nouă vârstă poetică (o nouă suflare, aş zice dacă aş vrea să-l parafrazez pe autor). Prin prisma acestor impresii mi-am propus să ofer o grilă de lectură, grilă care mi s-a parut cea mai potrivită pentru acest tip de poezie şi care este menită să ne facă să vedem poezia lui Vlaşin din alt unchi hermeneutic. Pentru a avea o viziune ascensivă, vom arunca mai întâi o privire spre sud: Tratat la psihiatrie (1999). Prima jumătate a acestui ciclu de poeme reprezintă probabil cea mai potrivită introducere în deprimism: doisprezece depresii numerotate în ordine inversă, mai întâi cele pare, apoi cele impare, îl familiarizează pe cititor cu universul tematic al lui Gelu Vlaşin: aşteptarea, ezitarea, vacanţa de vis la paris (depresie doisprezece), „sufletul prea plin pentru/ îndeletniciri fără sens” (depresie zece), sau consolarea – „(dar cobori şi oricum n-aveam bani pentru doi)” etc. Versurile sunt inegale, aşezarea lor dă o senzaţie de derută, de ieşire din matcă, de căutarea a sensului, în fond. Există versuri reuşite („nopţile mele au interior”), băuturi care traversează poemele („vin fiert”, „gin tonic”), cuvinte cu o puternică expresivitate patologică (dementa presenilă, parkinson) şi care, în context, dau un anumit ritm şi crează o atmosferă psihedelică mai ales în poemele în care este invocată iubita („tu/ vorbeşti despre/ sălcii/ şi/ filosofie”). Melancolia, ritmul de blues şi erotismul mecanicizat adesea („mecanicii făcând/ sex cu/ locomotiva”) sunt mărci ale acestui volum de versuri.

Apoi, ne vom ridica privirea spre nord: Poemul turn (2001). Aflat la polul opus, acest grupaj de poeme cuprinde texte care, la nivel grafic, formează un bloc (un turn dacă vreţi), fapt ce s-ar traduce, dintr-o perspectivă psihanalitică, printr-o tendinţă de unificare a eului liric în raport cu tendinţa de dispersare din grupajul anterior. Desigur, că discursul liric este fragmetat, în acelaşi timp, de prezenţa barelor care despart grafic versurile. În centrul volumului stă angoasa thanatică, imaginile sunt uşor tenebroase („în visul meu s-a cuibărit moartea”), iar o parte din titluri par să aibă rezonanţe afro (ogoh, bubuk, phlawan, bandung, degung). În tensiunile cu ea, sufletul lui e „alb de nepăsare”. La est: Atac de panică (2002). Acest grupaj de poeme reprezintă o analiză minuţioasă, dar şi relaxată uneori, a unor stări (antagonice desigur, pe modelul nepăsare/ speranţă între care oscilează de foarte multe ori) din care eul liric îşi extrage energia creatoare. Poemul care deschide acest grupaj de texte este unul al îndoielii („eu/ care iubeam/ singuratatea/ într-o jumătate/ de cameră/ cu o jumătate/ de lumânare”), o apocalipsă personală cuprinsă temporal între 6:17 şi 00:00, aşa cum ne dăm seama din titlul poemelor care au nume de ore. „Spaţiile albe dintre cuvinte”, „disperarea luminii”, „un metrou cu fusta ridicată”, „zâmbetul care ucide într-o discotecă”, „n-am nume să-şi dau cuvinte” , pianul, „programul tv începe cu tine şi se termină prost” – sunt numai câteva din elementele în care eul poetic îşi concentrează tensiunnile exitenţiale „printre ghimpii uitaţi” (19:07):„gândurile/ ca nişte lilieci stau/ gata să-mi cadă din/ gură”. Versurile sunt iarăşi inegale şi spaţiul dintre cuvinte se măreşte din ce în ce mai mult: eul liric are nevoie de un spaţiu tipărit cât mai amplu petru a-şi putea cuprinde nepăsarea şi speranţa „în aşteptarea zborului final”. Şi la vest: Ultima suflare (2005). Este un fel de anatomie a creaţiei poetice pusă în relaţie cu diferite ipostaze ale eului liric: fiecare parte a corpului care este evocată aduce cu sine imagini din universul poetic al lui Gelu Vlaşin pe care le asociază cu o anumită zonă a trupului: mâna („fără de care/ trupul ar fi o simplă/ salcie”) este asociată cu scrisul, cu sensul, cu acţiunea de a dărui, genunchiul stâng cu rugăciunea, ochiul stâng cu idenficarea iubitei, degetul mare cu un anumit tip de provocări, râsul iubitei cu un gropar al inimii… Versurile au din nou o formă regulată ca în Poemul turn, iar tensiunea poatică se împâmântează, se neutralizează printr-un discurs concentric, autocentrat: „buricul/ degetului mic/ nu-l dau/ penru nimic…” (buricul). Omul decor reprezintă pentru poezia lui Gelu Vlaşin o piatră de hotar. Parcurgerea, fie şi într-un mod ludic, a celor prime patru etape din creţia sa poetică, ne dezvăluie un douămiist sensibil, relaxat în discurs ca orice poet postmodern, dar capabil să inducă o briză de metafizic („făcându-mă să-mi pierd capul/ părul tău ca o cruce neagră / îmi veghează la căpătâi…”) într-o vară în care poezia tânără pare încă sedusă de mirajul exhibiţionismului, mizarabilismului şi al ostentativului. Din acest motiv, cred ca poemele ce vor urma vor contribui şi mai mult la maturitatea sa poetică şi la impunerea sa în peisajul literaturii tinere.

* Articol publicat de Petrişor Militaru in Revista Egophobia